indelebilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INDELEBILITÁTE s. f. (
Livr.) Însușirea de a fi indelebil. – Din
fr. indélébilité.indelebilitate (Dicționar de neologisme, 1986)INDELEBILITÁTE s.f. (
Liv.) Însușirea de a fi indelebil. [Cf. fr.
indélébilité].
indelebilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)INDELEBILITÁTE s. f. însușirea de a fi indelebil. (< fr.
indélébilité)
indelebilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*indelebilitáte f. (d.
indelebil). Calitatea de a fi indelebil.