indelebil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INDELÉBIL, -Ă, indelebili, -e, adj. (Rar) Care nu poate fi șters din amintire, care nu se poate uita; de neșters. – Din
fr. indélébile, lat. indelebilis.indelebil (Dicționar de neologisme, 1986)INDELÉBIL, -Ă adj. (
Liv.) Care nu poate fi șters; de neșters. [Cf. fr.
indélébile, lat.
indelebilis].
indelebil (Marele dicționar de neologisme, 2000)INDELÉBIL, -Ă adj. indestructibil; de neșters. ◊ (fig.) perpetuu. (< fr.
indélébile, lat.
indelebilis)
indelebil (Dicționaru limbii românești, 1939)*indelébil, -ă adj. (lat.
in-delebilis. V.
delebil). Care nu se poate șterge:
cerneală indelebilă. Fig. Care nu e distrus de timp:
glorie indelebilă.indelebil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)indelébil (rar)
adj. m.,
pl. indelébili; f. indelébilă, pl. indelébile