inabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INABILITÁTE s. f. (
Livr.) Lipsă de abilitate; stângăcie. – Din
fr. inhabilité.inabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)INABILITÁTE s.f. (
Rar) Neîndemânare, stângăcie. [Cf. fr.
inhabilité].
inabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)INABILITÁTE s. f. lipsă de abilitate; neîndemânare, stângăcie. (< fr.
inhabilité)
inabilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*inabilitáte f. (d.
inabil). Caracteru de a fi inabil.
Jur. Incapacitate.
inabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!inabilitáte (i-na-/in-a-) s. f.,
g.-d. art. inabilitắții