imund (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMÚND, -Ă, imunzi, -de, adj. (
Livr.; adesea
fig.) Foarte murdar; dezgustător la înfățișare. – Din
fr. immonde, lat. immundus.imund (Dicționar de neologisme, 1986)IMÚND, -Ă adj. (
Liv.) Murdar; oribil, dezgustător la înfățișare. [< lat.
immundus, cf. fr.
immonde].
imund (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMÚND, -Ă adj. murdar; oribil, dezgustător. (< lat.
immundus, fr.
immonde)
imund (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)imúnd (
livr.)
adj. m.,
pl. imúnzi; f. imúndă, pl. imúnde