improvizator - explicat in DEX

improvizator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMPROVIZATÓR, -OÁRE, improvizatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care improvizează; care are însușirea de a improviza. – Din fr. improvisateur.

improvizator (Dicționar de neologisme, 1986)
IMPROVIZATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care improvizează (ceva). [Cf. fr. improvisateur].

improvizator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMPROVIZATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care improvizează. (< fr. improvisateur)

improvizator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*improvizatór, -oáre adj. și s. Care improvizează.

improvizator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
improvizatór adj. m., s. m., pl. improvizatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. improvizatoáre

improvizator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
improvizator m. cel ce improvizează.