impostație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMPOSTÁȚIE s. f. (
Muz.) Pregătire, antrenare a vocii (înainte de a cânta); vocalizare. – Din
it. impostazione.impostație (Dicționar de neologisme, 1986)IMPOSTÁȚIE s.f. (
Muz.) Preparare a vocii (înainte de a cânta); intonație. ♦ (
Lingv.) Catastază. [< it.
impostazione].
impostație (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMPOSTÁȚIE s. f. 1. (muz.) pregătire a vocii (înainte de a cânta); vocalizare. 2. (lingv.) catastază. (< it.
impostazione)