important (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMPORTÁNT, -Ă, importanți, -te, adj. Care are însemnătate, valoare; însemnat. ♦ (Despre persoane) De vază; remarcabil, ilustru. ♦ (
Ir.) Care se crede om de seamă; plin de aroganță, îngâmfat. – Din
fr. important.important (Dicționar de neologisme, 1986)IMPORTÁNT, -Ă adj. 1. Însemnat.
2. Influent; de vază; (
ironic) plin de aroganță. [Cf. fr.
important, it.
importante].
important (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMPORTÁNT, -Ă adj. 1. însemnat. 2. influent; de vază. ◊ (ir.) plin de aroganță. (< fr.
important)
important (Dicționaru limbii românești, 1939)*importánt, -ă adj. (fr.
important, part. d.
importer, a importa, a avea importanță; it.
importante). Considerabil, însemnat, care are importanță:
serviciŭ, fapt important. A face pe importantu, a-țĭ da aere de importanță, a te arăta plin de îngînfare [!], vanitos.
important (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)importánt adj. m.,
pl. importánți; f. importántă, pl. importánteimportant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)important a.
1. care e de un mare interes:
o afacere importantă; 2. care se bucură de o mare influență:
om important.