implacabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMPLACÁBIL, -Ă, implacabili, -e, adj. Care nu poate fi înduplecat, atenuat, îmblânzit; neîndurător, inexorabil. – Din
fr. implacable, lat. implacabilis.implacabil (Dicționar de neologisme, 1986)IMPLACÁBIL, -Ă adj. De neînduplecat, neîmblânzit; neîndurat. [Cf. fr.
implacable, it.
implacabile, lat.
implacabilis].
implacabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMPLACÁBIL, -Ă adj. 1. de neînduplecat, neîndurător. 2. care se produce în mod fatal; inexorabil. (< fr.
implacable, lat.
implacabilis)
implacabil (Dicționaru limbii românești, 1939)*implacábil, -ă adj. (lat.
implacabilis, d.
placare, a liniști). Neînduplecat, care nu se poate potoli:
Scipione Nasica era adversaru implacabil al luĭ Tiberiŭ Grahu. Adv. În mod implacabil.
implacabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)implacábil adj. m.,
pl. implacábili; f. implacábilă, pl. implacábileimplacabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)implacabil a. care nu poate fi potolit:
ură implacabilă.