impenetrabil - explicat in DEX

impenetrabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMPENETRÁBIL, -Ă, impenetrabili, -e, adj. 1. Care nu lasă să treacă ceva prin el. ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea; de nepătruns. ♦ Fig. De neînțeles, de nepătruns; ascuns. Sentimente impenetrabile. ♦ Fig. Care își ascunde gândurile sau sentimentele; care nu trădează stările sufletești. Persoană, fizionomie impenetrabilă. 2. (Fiz.) Care ocupă un asemenea spațiu încât exclude de acolo prezența oricărui alt corp. – Din fr. impénétrable, lat. impenetrabilis.

impenetrabil (Dicționar de neologisme, 1986)
IMPENETRÁBIL, -Ă adj. 1. Prin care nu pătrunde un lichid, lumina etc.; de nestrăbătut. ♦ (Fig.) De neînțeles, de nepătruns; ascuns. 2. (Fiz.) Care ocupă un spațiu în așa fel încât exclude din acel loc alt corp. [Cf. fr. impénétrable, lat. impenetrabilis].

impenetrabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMPENETRÁBIL, -Ă adj. 1. prin care nu pătrunde un lichid, lumina etc.; de nestrăbătut. ◊ (fig.) de neînțeles, de nepătruns; ascuns. 2. (fiz.) care ocupă un spațiu în așa fel încât exclude din acel loc alt corp; care nu se poate întrepătrunde. (< fr. impénétrable, lat. impenetrabilis)

impenetrabil (Dicționaru limbii românești, 1939)
impenetrábil, -ă adj. (lat. impenetrabilis. V. penetrabil). Care nu poate fi străbătut, străpuns: platoșă impenetrabilă. Fig. Ascuns, inexplicabil: planurile luĭ Dumnezeŭ îs impenetrabile.

impenetrabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
impenetrábil (-ne-tra-) adj. m., pl. impenetrábili; f. impenetrábilă, pl. impenetrábile

impenetrabil (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
impenetrabil a. 1. care nu poate fi pătruns, prin care nu se poate trece; 2. ce nu se poate cunoaște: mister impenetrabil; 3. care ascunde opimunile sau sentimentele sale.

impenetrabil (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IMPENETRÁBIL, -Ă, impenetrabili, -e, adj. 1. Care nu lasă să treacă ceva prin el. ♦ Prin care nu se poate pătrunde cu privirea; de nepătruns. ♦ Fig. De neînțeles, de nepătruns; ascuns. Sentimente impenetrabile. ♦ Fig. Care își ascunde gândurile sau sentimentele; care nu trădează stările sufletești. Persoană, fizionomie impenetrabilă. 2. (Fiz.) Care ocupă un asemenea spațiu încât exclude de acolo prezența oricărui alt corp. — Din fr. impénétrable, lat. impenetrabilis.