impenetrabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMPENETRABILITÁTE s. f. Însușirea sau starea a ceea ce este impenetrabil. – Din
fr. impénétrabilité.impenetrabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)IMPENETRABILITÁTE s.f. (
Liv.) Calitatea sau starea a ceea ce este impenetrabil. [Cf. fr.
impénétrabilité].
impenetrabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMPENETRABILITÁTE s. f. însușirea a ceea ce este impenetrabil. (< fr.
impénétrabilité)
impenetrabilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*impenetrabilitáte f. (d.
impenetrabil). Calitatea de a fi impenetrabil.
Fiz. Proprietatea în virtutea căreĭa doŭă corpurĭ nu pot ocupa în acelașĭ timp acelașĭ loc în spațiŭ.
impenetrabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)impenetrabilitáte (-ne-tra-) s. f.,
g.-d. art. impenetrabilitắțiiimpenetrabilitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)impenetrabilitate f.
1. starea celui impenetrabil;
2. Fiz. proprietate în virtutea căreia două corpuri nu pot ocupa împreună acelaș spațiu.
impenetrabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IMPENETRABILITÁTE s. f. Însușirea sau starea a ceea ce este impenetrabil. — Din
fr. impénétrabilité.