imigrà - explicat in DEX

imigra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMIGRÁ, imigrez, vb. I. Intranz. A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici. – Din fr. immigrer, lat. immigrare.

imigra (Dicționar de neologisme, 1986)
IMIGRÁ vb. I. intr. A se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine. [Cf. fr. immigrer, lat., it. immigrare].

imigra (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMIGRÁ vb. intr. a se stabili într-o țară străină, părăsind țara de origine. (< fr. immigrant, lat. immigrare)

imigra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
imigrá (a ~) (a se stabili în altă țară) (-mi-gra) vb., ind. prez. 3 imigreáză

imigra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IMIGRÁ, imigrez, vb. I. Intranz. A veni într-o țară străină pentru a se stabili aici. — Din fr. immigrer, lat. immigrare.

imigrà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
imigrà v. a veni să se așeze într’o țară străină.