imersiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IMERSIÚNE s. f. 1. Afundare parțială sau totală a unui corp într-un lichid; stare a unui corp afundat într-un lichid.
2. Pătrundere a unui corp ceresc în conul de umbră al altui corp ceresc. [
Pr.:
-si-u-. –
Var.:
imérsie s. f.] – Din
fr. immersion, lat. immersio, -onis.imersiune (Dicționar de neologisme, 1986)IMERSIÚNE s.f. 1. Afundare a unui corp într-un lichid; stare în care se află un asemenea corp; submersiune. ♦ Metodă de lucru în microscopie constând din introducerea între obiectiv și lamela care acoperă obiectul a unei picături de lichid transparent pentru a spori puterea de separare a microscopului.
2. Intrare a unui corp ceresc în conul de umbră al unui alt corp. [Pron.
-si-u-, var.
imersie s.f. / cf. fr.
immersion, lat.
immersio].
imersiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)IMERSIÚNE s. f. 1. cufundare a unui corp într-un lichid; stare în care se află un asemenea corp. ◊ (în microscopie) introducerea între obiectiv și lamela care acoperă obiectul a unei picături de lichid pentru a spori puterea de separare a microscopului. 2. intrare a unui corp ceresc în conul de umbră al unui alt corp ceresc. (< fr.
immersion, lat.
immersio)
imersiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*imersiúne f. (lat.
immérsio, -ónis). Cufundare, lăsare la fund.
Astr. Intrarea uneĭ planete în umbra alteĭa.
imersiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)imersiúne (scufundare)
(-si-u-) s. f.,
g.-d. art. imersiúniiimersiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IMERSIÚNE s. f. 1. Afundare parțială sau totală a unui corp într-un lichid; stare a unui corp afundat într-un lichid.
2. Pătrundere a unui corp ceresc în conul de umbră al altui corp ceresc. [
Pr.:
-si-u-, —
Var.:
imérsie s. f.] — Din
fr. immersion, lat. immersio, -onis.