imatur - explicat in DEX

imatur (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
IMATÚR, -Ă, imaturi, -e, adj. Care nu s-a dezvoltat complet, care nu a ajuns la maturitate. – Din fr. immature.

imatur (Dicționar de neologisme, 1986)
IMATÚR, -Ă adj., s.m. și f. (Copil) prematur. // adj. Neajuns la maturitate. [Cf. it. immaturo, fr. immature].

imatur (Marele dicționar de neologisme, 2000)
IMATÚR, -Ă adj., s. m. (copil) neajuns la maturitate. (< fr. immature)

imatur (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
imatúr adj. m., pl. imatúri; f. imatúră, pl. imatúre

imatur (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
IMATÚR, -Ă, imaturi, -e, adj. Care nu s-a dezvoltat complet, care nu a ajuns la maturitate. — Din fr. immature.