igliță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÍGLIȚĂ, iglițe, s. f. 1. Croșetă.
2. Unealtă de metal sau de lemn, de formă alungită și plată, cu vârful ascuțit și scobită la ambele capete, pe care se deapănă ața și care servește la împletirea plaselor, la înnodarea ochiurilor etc.; navetă
1 (
1). – Din
bg. iglica.