ietăcel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) IETĂCÉL,ietăcele, s. n. Diminutiv al lui iatac. – Ietac + suf. -el.
ietăcel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ietăcél s. n., pl. ietăcéle
ietăcel(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) IETĂCÉL,ietăcele, s. n. Diminutiv al lui iatac. — Ietac + suf. -el.