iconodul - explicat in DEX

iconodul (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ICONODÚL, -Ă, iconoduli, -e, s. m. și f. Adept al cultului icoanelor. – Din fr. iconodule.

iconodul (Dicționar de neologisme, 1986)
ICONODÚL, -Ă s.m. și f. (Liv.) Adept al cultului icoanelor. ♦ (Fig.) Cel care acceptă integral, fără spirit critic, autoritatea unei valori consacrate. [< fr. iconodule, cf. gr. eikon – imagine, dulos – sclav].

iconodul (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ICONODÚL, -Ă s. m. f. 1. adept al cultului icoanelor. 2. (fig.) cel care acceptă integral, fără spirit critic, autoritatea unei valori consacrate. (< fr. iconodule)

iconodul (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
iconodúl s. m., pl. iconodúli

iconodul (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ICONODÚL, -Ă, iconoduli, -e, s. m. și f. Adept al cultului icoanelor. — Din fr. iconodule.