iconiță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ICONÍȚĂ,iconițe, s. f. Diminutiv al lui icoană. – Icoană + suf. -iță.
iconiță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) iconíță s. f., g.-d. art. iconíței; pl. iconíțe