iactant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IACTÁNT, -Ă, iactanți, -te, adj. (Rar) Înfumurat, îngâmfat. – Din
lat. jactans, -ntis.iactant (Dicționar de neologisme, 1986)IACTÁNT, -Ă adj. Înfumurat, îngâmfat. [< lat.
iactans].
iactant (Marele dicționar de neologisme, 2000)IACTÁNT, -Ă adj. înfumurat, îngâmfat. (< lat.
iactans)
iactant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)iactánt (
livr.)
adj. m.,
pl. iactánți; f. iactántă, pl. iactánteiactant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IACTÁNT, -Ă, iactanți, -te, adj. (
Livr.) Înfumurat, îngâmfat. — Din
lat. jactans, -ntis.