husar - explicat in DEX

husar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
HUSÁR, husari, s. m. (Înv.) Ostaș din cavaleria maghiară. – Din magh. huszár.

husar (Dicționaru limbii românești, 1939)
husár m. (ung. huszár [d. vsl. husarĭ. V. hînsar], de unde și pol. housar, rus. gusár, germ. husár, fr. hussard și housard. Uniĭ cred greșit că ung. huszár ar veni d. ung. husz-ar, al doŭă-zecelea, nume rămas de la 1458, cînd Mateĭ Corvin ar fi luat cîte unu din doŭă-zecĭ ca să facă husarĭ. V. și husăș). Cavalerist ușor armat în unele oștĭ. V. dragon, ulan.

husar (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
husár, -i, s.m. – (mil.) Soldat de cavalerie în armata maghiară: „Tăte rând de tufe mari / Și morminte de husari” (Papahagi 1925: 169). Husar, poreclă în Borșa. – Din magh. huszár.

husar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
husár s. m., pl. husári

husar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
husar m. călăraș ungur, corespunzând roșiorilor noștri. [Ung. HUSZAR, lit. al douăzecilea, regele Mateiu Corvin ridicând în 1428 ca călăraș al douăzecilea dintre țărani].