hurlup (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)hurlúp s.m. (reg.) prună tânără degenerată din cauza unei ciuperci; gurlup, chirlaucă, cocoșel, corlat, ghirtoc, birtoc, alișoi, cocoș.
hurlup (Dicționaru limbii românești, 1939)hurlúp m. (var. din
hurlub, hulub. Cp. cu
cocoș, hurlup).
Vest. Mold. sud. Prună deformată de cĭuperca parazită
exoascus (orĭ
taphrina)
pruni și care are aer în locu sîmbureluĭ, e acrișoară și de un gust plăcut. – În Arg. Olt.
gurlup, în Ban. Meh.
gulup, golup, golop. Aĭurea
ghirtoc, pîrtoc, chirlaŭcă, cocoș, cocoșel. V.
colțar.hurlup (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)hurlúp, -i, s.m. – Prune care nu se coc, se usucă în pom sau cad pe jos (ALR 1971: 457; Rozavlea, Dragomirești, Săcel, Vișeu). – Et. nec. (MDA).
hurlup (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hurlúp/urlúp (
reg.)
s. m.,
pl. hurlúpi/urlúpihurlup (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hurlup m. Tr. V.
urlup.