hrepcui - explicat in DEX

hrepcui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
HREPCUÍ, hrepcuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A cosi cu hreapca. – Hreapcă + suf. -ui.

hrepcui (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
hrepcuí, hrepcuiésc, vb. IV (reg.) 1. a cosi cu hreapca (v.). 1. (refl.) a se strica, a se hodorogi.

hrepcui (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
hrepcuí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hrepcuiésc, imperf. 3 sg. hrepcuiá; conj. prez. 3 să hrepcuiáscă

hrepcuì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
hrepcuì v. a cosi cu hreapca: s’am și eu ce hrepcui și la iarnă ce îmblăti POP.