horticultor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HORTICULTÓR, -OÁRE, horticultori, -oare, s. m. și
f. Persoană care se ocupă cu horticultura. – Din
fr. horticulteur.horticultor (Dicționar de neologisme, 1986)HORTICULTÓR, -OÁRE s.m. și f. Specialist în horticultură. [< fr.
horticulteur].
horticultor (Marele dicționar de neologisme, 2000)HORTICULTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în horticultură. (< fr.
horticulteur)
horticultor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)horticultór s. m.,
pl. horticultórihorticultor (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)horticultor m. cel ce se ocupă cu cultura grădinilor.