honipsi - explicat in DEX

honipsi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
HONIPSÍ, honipsesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A mistui. ◊ Expr. A nu putea honipsi pe cineva = a nu simpatiza, a nu putea suferi pe cineva. – Din ngr. hónevsa, -psa (aor. lui honévo).

honipsi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
honipsí (honipsésc, honipsít), vb. – A suporta, a îngădui. Ngr. χωνεύω, aorist ἐχώνευσα (Scriban, Arhiva, 1913; DAR; Gáldi 195). Sec. XIX, înv.

honipsi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
honipsí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. honipsésc, imperf. 3 sg. honipseá; conj. prez. 3 să honipseáscă

honipsì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
honipsì v. a suporta: să nu-l mai văd în ochii mei, că nu-l pot honipsi CAR. [Origină necunoscută].