holoturie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HOLOTÚRIE, holoturii, s. f. Echinoderm cu corpul moale și alungit; castravete-de-mare. – Din
fr. holothurie, lat. holothuria.holoturie (Dicționar de neologisme, 1986)HOLOTÚRIE s.f. Animal din încrengătura echinodermelor, cu corpul alungit ca un castravete, care trăiește pe fundul mărilor. [Gen.
-iei. / < fr.
holothurie].
holoturie (Marele dicționar de neologisme, 2000)HOLOTÚRIE s. f. animal echinoderm cu corpul moale și alungit, pe fundul mărilor; castravete-de-mare. (< fr.
holothurie, lat.
holothuria)
holoturie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)holotúrie (-ri-e) s. f.,
art. holotúria (-ri-a), g.-d. art. holotúriei; pl. holotúrii, art. holotúriile (-ri-i-)