hleios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HLEIÓS, -OÁSĂ, hleioși, -oase, adj. (
Reg.; despre terenuri) Lutos, clisos. [
Pr.:
hle-ios] –
Hlei +
suf. -os.hleios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hleiós (
reg.)
(hle-ios) adj. m.,
pl. hleióși; f. hleioásă, pl. hleioásehleĭos (Dicționaru limbii românești, 1939)hleĭós, -oásă adj. (d.
hleĭ).
Est. Clisos.