hippy (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HÍPPY s. m. (Adesea adjectival) Tânăr nonconformist, contestatar, neglijent în îmbrăcăminte și uneori consumator de droguri sau cu înclinare spre promiscuitate etc.
V. beatnic. [Scris și:
hipi. –
Pr.:
hi-] –
Cuv. engl.