hienă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIÉNĂ, hiene, s. f. Mamifer carnivor asemănător cu câinele, cu blana cenușie tărcată, cu gâtul gros, cu urechile golașe și cu picioarele anterioare mai lungi decât cele posterioare, care trăiește în Africa și în Asia și care se hrănește mai ales cu cadavre
(Hyaena hyaena). ♦
Fig. Om ticălos, nemernic, mizerabil. [
Pr.:
hi-e-] – Din
fr. hyène, lat. hyaena.