hercinic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HERCÍNIC, -Ă, hercinici, -ce, adj. (În sintagma)
Orogeneza hercinică = totalitatea mișcărilor de cutare a scoarței pământului manifestate din devonian până în permian, în urma cărora s-au format o serie de munți. ♦ Care s-a format prin (sau în) orogeneza hercinică. –
Cf. fr. hercynien.hercinic (Dicționar de neologisme, 1986)HERCÍNIC, -Ă adj. (
Geol.) Care aparține unor formații orogenetice din paleogenul târziu. ◊
Catenă hercinică = lanț de munți formați în carbonifer, întinzându-se din Asia Centrală și traversând Europa. [Cf. fr.
hercynien].
hercinic (Marele dicționar de neologisme, 2000)HERCÍNIC, -Ă adj. orogeneză ~ă = cutare a scoarței terestre care a avut loc în carbonifer, dând naștere la o serie de munți, din Apalași până în Asia Centrală și traversând Europa. (< germ.
herzynisch)
hercinic (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HERCÍNIC, -Ă (după
fr. {i}; {s}
lat. Hercynia silva „Pădurea Neagră”)
adj. 1. Sistemul h. = sistem de munți vechi, cutați, ridicați în timpul Carboniferului și Permianului, ca efect al orogenezei
h. În Europa, sistemul este reprezentat prin masive parțial peneplenizate ca: Masivul Armorican din Bretania, Masivul Central Francez, Ardenii, Vosgii, Pădurea Neagră, Sudeții, Łisa-Góra, Munții Măcinului etc.
2. Orogeneza h. = totalitea mișcărilor orogenice, manifestate din Devonian până în Permian, în urma cărora s-a format
sistemul h.hercinic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hercínic adj. m.,
pl. hercínici; f. hercínică, pl. hercínice