hendiadă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HENDIÁDĂ, hendiade, s. f. Figură de stil care constă în înlocuirea unui substantiv însoțit de un atribut prin două substantive sau a unui atribut adjectival cu unul substantival. [
Pr.:
-di-a-] – Din
fr.,
lat. hendiadys.