hecatombă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HECATÓMBĂ, hecatombe, s. f. Jertfă religioasă (de o sută de animale) care se făcea la popoarele vechi. ♦ Denumirea sărbătorii în care se făceau asemenea jertfe. ♦
Fig. Masacru, măcel; grămadă de cadavre. [
Var.:
ecatómbă s. f.] – Din
fr. hécatombe.hecatombă (Dicționar de neologisme, 1986)HECATÓMBĂ s.f. 1. (
Ant.) Sacrificiu religios de o sută de animale. ♦ Numele sărbătorii când se făceau asemenea sacrificii.
2. Măcel, masacru; grămadă de cadavre. [Var.
ecatombă s.f. / < fr.
hécatombe, cf. gr.
hekaton – o sută,
bous – bou].
hecatombă (Marele dicționar de neologisme, 2000)HECÁTOMBĂ s. f. 1. (ant.) sacrificiu religios de o sută de animale. ◊ sărbătoarea când se făceau asemenea sacrificii. 2. măcel, masacru; grămadă de cadavre. 3. (fig.) mare număr de respinși la un concurs, la un examen. (< fr.
hécatombe)
hecatombă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)hecatómbă (hecatómbe), s. f. – Masacru, măcel. –
Var. ecatombă, (
înv.)
ecatomvă. Fr. hécatombe și înainte (
sec. XVII) direct din
gr. ἑϰατόμβη (Gáldi 176).
hecatombă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hecatómbă s. f.,
g.-d. art. hecatómbei; pl. hecatómbe