happening (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HAPPENING s. n. Spectacol spontan, improvizat. [
Pr.:
hép(ă)ning] –
Cuv. engl.happening (Dicționar de argou al limbii române, 2007)happening, happeninguri s. n. (pub.) spectacol improvizat
happening (Marele dicționar de neologisme, 2000)HAPPENING [HÉPNING]
s. n. 1. spectacol improvizat care presupune o participare activă a publicului, urmărindu-se o creație artistică spontană. 2. mișcare artistică bazată pe interferența între mai multe forme de artă (teatru, plastică, muzică, film, fotografie etc.), urmărind anularea distanței dintre realitate și artă. (< amer.
happening)
happening (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*happening (
angl.) [
pron. hépăning]
s. n.,
pl. happeninguri