halucinogen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HALUCINOGÉN, -Ă, halucinogeni, -e, adj.,
s. n. (Substanță, medicament) care provoacă halucinații. – Din
fr. hallucinogène.halucinogen (Dicționar de neologisme, 1986)HALUCINOGÉN, -Ă adj., s.n. (Substanță) care produce halucinații. [< fr.
hallucinogene].
halucinogen (Marele dicționar de neologisme, 2000)HALUCINOGÉN, -Ă adj., s. n. (substanță) care produce halucinații; psihedelic (II). (< fr.
hallucinogène)
halucinogen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)halucinogén adj. m.,
pl. halucinogéni; f. halucinogénă, pl. halucinogéne