halenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HALÉNĂ s. f. (
Livr.) Aer care iese din plămâni prin expirație. – Din
fr. haleine.halenă (Dicționar de neologisme, 1986)HALÉNĂ (
Med.) Aer care iese din plămâni prin expirație. ♦ Respirație neplăcut mirositoare. [Var.
alenă s.f. / < fr.
haleine, cf. lat.
halare – a sufla].
halenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)HALÉNĂ s. f. (med.) aer cald care iese din plămâni în timpul expirației. ◊ respirație urât mirositoare. (< fr.
haleine)
halenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)halénă s. f.,
g.-d. art. halénei