hagiografie - explicat in DEX

hagiografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
HAGIOGRAFÍE s. f. Ramură a teologiei care se ocupă cu viețile sfinților; hagiologie. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. hagiographie.

hagiografie (Dicționar de neologisme, 1986)
HAGIOGRAFÍE s.f. Ramură a teologiei care studiază viețile sfinților; hagiologie. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. hagiographie, cf. gr. hagios – sacru, graphein – a scrie].

hagiografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
HAGIOGRAFÍE s. f. 1. ramură a teologiei care studiază viețile sfinților. 2. scriere despre lucruri sfinte. 3. biografie excesiv de înfrumusețată. (< fr. hagiographie)

hagiografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
hagiografíe (-gi-o-gra-) s. f., art. hagiografía, g.-d. hagiografíi, art. hagiografíei

hagiografie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
hagiografie f. scrieri despre viețile sfinților.