hagiograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HAGIOGRÁF, hagiografi, s. m. Autor care scrie viețile sfinților. [
Pr.:
-gi-o-] – Din
fr. hagiographe.hagiograf (Dicționar de neologisme, 1986)HAGIOGRÁF s.m. Autor care scrie despre viețile sfinților. [Pron.
-gi-o-. / cf. fr.
hagiographe, lat.
hagiographus].
hagiograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)HAGIOGRÁF s. m. autor de hagiografie (2). (< fr.
hagio-graphe)
hagiograf (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hagiográf (-gi-o-graf) s. m.,
pl. hagiográfihagiograf (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)hagiograf m. scriitor de cele sfinte.