gătit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GĂTÍT1 s. n. Acțiunea de
a (se) găti, gătire; (în special) preparare a mâncării. –
V. găti.gătit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GĂTÍT2, -Ă, gătiți, -te, adj. 1. Care este îmbrăcat frumos, îngrijit, dichisit, împodobit.
2. (Despre mâncăruri) Care este preparat, pregătit (la foc).
3. (
Reg.) Sfârșit, isprăvit. [
Var.: (
reg.)
gătát, -ă adj.] –
V. găti.gătit (Dicționaru limbii românești, 1939)gătit, -ă adj. Terminat. Pregătit, preparat. Ornat cu toaleta făcută:
o cocoană gătită de bal.gătit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gătít s. n.gătit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gătit a.
1. preparat;
2. împodobit;
3. copt, fiert (de bucate).