gudron - explicat in DEX

gudron (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GUDRÓN, gudroane, s. n. Lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obține prin distilarea uscată a unor materii organice; catran. – Din fr. goudron.

gudron (Dicționar de neologisme, 1986)
GUDRÓN s.n. Lichid vâscos, negru sau brun, obținut prin distilarea uleiurilor minerale, a lemnului etc. [Pl. -oane. / < fr. goudron].

gudron (Marele dicționar de neologisme, 2000)
GUDRÓN s. n. lichid uleios, negru sau brun, prin distilarea uleiurilor minerale, ale lemnului etc. (< fr. goudron)

gudron (Dicționaru limbii românești, 1939)
*gudron..., V. catran...

gudron (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
GUDRÓN (‹ fr.) s. n. 1. Lichid vâscos, de culoare închisă, cu miros specific, care se obține la distilarea uscată a unor substanțe organice (uleiuri, lemn, cărbuni etc.); materie valoroasă pentru ind. organică de sinteză, ind. farmaceutică, în construcții (liant rutier) etc.; catran. 2. (Impr.) Reziduu separat la rafinarea unor produse petroliere, în special a uleiurilor de uns.

gudron (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
gudrón (gu-dron) s. n., pl. gudroáne

gudron (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
gudron n. substanță negricioasă, semi-lichidă, obținută prin distilarea lemnelor rășinoase (gudron vegetal) sau a huilei și altor minerale (gudron mineral); cel dintâiu e întrebuințat în medicină (blasturi, inhalațiuni, apă de gudron) și ambele servă a unge corăbiile, pânzele, funiile (= fr. goudron).