gudronare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GUDRONÁRE, gudronări, s. f. Acțiunea de
a gudrona și rezultatul ei; gudronaj. –
V. gudrona.gudronare (Dicționar de neologisme, 1986)GUDRONÁRE s.f. Acțiunea de a gudrona și rezultatul ei; gudronaj. [<
gudrona].
gudronare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gudronáre (gu-dro-) s. f.,
g.-d. art. gudronắrii; pl. gudronắri