groștei(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) GROȘTÉI,groștei, s. m. (Reg.) Purcel (de un an). – Lat. *gross(i)cellus (< grossus).
groștei(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) groștéi (reg.) s. m., pl. groștéi, art. groștéii