grivnă (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRÍVNĂ,
grívne, s.f. Unitate monetară oficială a Ucrainei. (din ucr.
hryvnia < probab. din rus.
grivnya, var. a lui
grivna = podoabă purtată la gât; veche unitate monetară în Rusia medievală < rus.
griva = coamă) [și
NODEX, et.
AHDEL]
grivnă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)grívnă,
grívne, s.f. (înv.)
1. măsură de greutate.
2. monedă de valori diverse în țări diferite (Polonia, Ukraina, Rusia, Austria).
grivnă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)grívnă (-ne), s. f. –
1. Brățară. –
2. Greutate și valoare a unei mărci de argint, care apare de la începuturile
sec. XV.
Sl. grivĭna „colier” (Miklosich,
Slaw. Elem., 143; Miklosich,
Lexicon, 18; Cihac, II, 129; Berneker 352; DAR),
cf. sb. grivna „brățară”,
v. rus. grivna „greutate a unei mărci”.
grivnă (Dicționaru limbii românești, 1939)grívnă f., pl.
e (rus.
grivna, salbă, cercel, grivnă, d.
griva, coamă; sîrb.
griva, coamă,
grivna, salbă, pol.
gyzywna, litv.
griwna; vsl.
grivĭna, salbă, d.
griva, coamă. V.
griv).
Vechĭ. O măsură de greutate, fracțiune din
marcă (Ĭorga, Negoț. 228). Suma de 4 fertunĭ saŭ 24 de scoțĭ saŭ 48 de groșĭ (Polonia, Moldova) saŭ 10 capeĭcĭ (Rusia). Maĭ pe urmă era chear [!] o monetă [!] bătută tradusă de uniĭ pin [!]
drahmă, ĭar azĭ, în Bucovina, înseamnă o „monetă de 10 banĭ din timpu luĭ Francisc I al Austriiĭ”.
grivnă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)grivnă f. veche monedă polonă sau rusească în valoare de 10 copeici:
grivne muntenești POP. [Rus. GRIVNA].