griza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRIZÁ, grizez, vb. I.
Tranz. și
refl. (
Livr.) A (se) îmbăta (ușor); a (se) ameți. – Din
fr. griser.griza (Dicționar de neologisme, 1986)GRIZÁ vb. I. tr., refl. (
Franțuzism) A (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta. [< fr.
griser].
griza (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRIZÁ vb. tr., refl. (fam.) a (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta (ușor). (< fr.
griser)
griza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)grizá (
livr.)
vb.,
ind. prez. 3
grizeáză