gratina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRATINÁ, gratinez, vb. I.
Tranz. A acoperi unele mâncăruri cu pesmet și a le da la cuptor. – Din
fr. gratiner.gratina (Dicționar gastronomic explicativ, 2003)GRATINA, gratinez, vb. I tranz. A realiza o crustă la suprafața unui preparat culinar, prin rumenire la cuptor; pentru a obține o crustă frumoasă, în mod curent suprafața preparatului se acoperă cu un strat de brânză sau pesmet.
gratina (Dicționar de neologisme, 1986)GRATINÁ vb. I. tr. A prepara un graten (
1) [în DN]. [P.i.
-ez. / < fr.
gratiner].
gratina (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRATINÁ vb. tr. a prepara un graten (1). (< fr.
gratiner)
gratina (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gratiná (a ~) vb.,
ind. prez. 3
gratineáză