gonococ (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GONOCÓC, gonococi, s. m. Microb patogen care provoacă blenoragia. – Din
fr. gonocoque.gonococ (Dicționar de neologisme, 1986)GONOCÓC s.m. (
Med.) Microb specific blenoragiei. [< fr.
gonocoque, cf. gr.
gonos – sămânță,
kokkos – corp mic, rotund].
gonococ (Marele dicționar de neologisme, 2000)GONOCÓC s. m. microb specific blenoragiei. (< fr.
gonocoque)
gonococ (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gonocóc s. m.,
pl. gonocóci