gongoric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GONGÓRIC, -Ă, gongorici, -ce, adj. Care aparține gongorismului, privitor la gongorism, specific gongorismului. – Din
fr. gongorique.gongoric (Dicționar de neologisme, 1986)GONGÓRIC, -Ă adj. (
Despre stil) Cu imagini și întorsături de fraze pompoase. [< fr.
gongorique].
gongoric (Marele dicționar de neologisme, 2000)GONGÓRIC, -Ă adj. (despre stil) pedant, prețios, pompos, afectat. (< fr.
gongorique)
gongoric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gongóric adj. m.,
pl. gongórici; f. gongórică, pl. gongórice