godiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GODIÉRE, godieri, s. f. Acțiunea de
a godia. [
Pr.:
-di-e-] –
V. godia.godiere (Dicționar de neologisme, 1986)GODIÉRE s.f. Procedeu de vâslire cu o singură ramă așezată la pupă, prin care se realizează atât propulsia, cât și dirijarea ambarcației. [<
godia].
godiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!godiére (-di-e-) s. f.,
g.-d. art. godiérii; pl. godiéri