goangă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GOÁNGĂ, goange, s. f. (
Pop.) Insectă (mică), gânganie. ◊
Expr. (Glumeț)
A spune goange = a spune fleacuri, minciuni.
A se ține de goange = a fi neserios, a face farse, glume (nepotrivite). – Probabil formație onomatopeică.