glastră - explicat in DEX

glastră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GLÁSTRĂ, glastre, s. f. Ghiveci (1) (cu pământ) în care cresc plante ornamentale (cu flori); vas special (cu apă) în care se păstrează flori ale plantelor decorative, vază. – Din ngr. ghlástra.

glastră (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
glástră (glástre), s. f. – Ghiveci, vas de flori. – Mr. glastră. Ngr. γλάστρα (DAR).

glastră (Dicționaru limbii românești, 1939)
glástră f., pl. e (ngr. glástra, mgr. gástra, gastéra, butelie, d. vgr. gastér, pîntece, gástra, unflătura [!] unuĭ vas, vas pîntecos). Munt. Oală de florĭ, ghivecĭ, saxîĭe.

glastră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
glástră s. f., g.-d. art. glástrei; pl. glástre

glastră (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
glastră f. ghiveciu cu flori: ferestre împodobite cu multe glastre de flori FIL. [Gr. mod.].