glaspapir (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLÁSPAPIR s. n. Hârtie specială mai groasă pe care a fost lipit un strat de sticlă pisată și care se folosește la șlefuitul lemnului, metalelor etc. [
Acc. și
glaspapír] – Din
germ. Glaspapier.glaspapir (Dicționar de neologisme, 1986)GLASPAPÍR s.n. Hârtie pe care a fost aplicat un strat de sticlă pisată; se întrebuințează la șlefuitul lemnului, al metalelor etc. [< germ.
Glaspapier <
Glas – sticlă,
Papier – hârtie].
glaspapir (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLÁSPAPIR s. n. hârtie pe care a fost aplicat un strat abraziv, pentru șlefuit. (< germ.
Glaspapier)
glaspapir (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gláspapir s. n.