gimnospermă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GIMNOSPÉRMĂ, gimnosperme, s. f. (La
pl.) Diviziune a fanerogamelor cuprinzând plantele ale căror semințe se dezvoltă pe o carpelă deschisă; (și la
sg.) plantă care face parte din această diviziune. ◊ (Adjectival)
Plante gimnosperme. – Din
fr. gymnospermes.gimnospermă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!gimnospérmă (-nos-per-/-no-sper-) s. f.,
g.-d. art. gimnospérmei; pl. gimnospérme