giacă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GIÁCĂ, giace, s. f. Jachetă scurtă până în talie. [
Var.:
geácă s. f.] – Din
giacăt (pronunțarea
cuv. engl. jacket).
giacă (Marele dicționar de neologisme, 2000)GIÁCĂ s. f. jachetă. (< it.
giacca)